Lozinci.ro este un proiect social, non-profit și apolitic, ce își propune să centralizeze lozincile scandate în stradă, indiferent de natura acestora, de la toate protestele de amploare din România.
DE CE un centralizator online cu lozinci?
Pentru că lozincile au capacitatea de sintetiza toate nemulţumirile/solicitările protestatarilor.
Pentru că mesajele protestatarilor reflectă de cele mai multe ori doleanţele unei naţiuni întregi.
Pentru că indiferent care sunt motivele încetării protestelor, doleanţele nu trebuie date uitării.
Pentru că este important să existe o mărturie a protestelor care au declanșat schimbări în societate.
2017. Ianuarie.
2012. Ianuarie. Proteste Anti Putere.
În ianuarie 2017, la două săptămâni după învestirea guvernului PSD-ALDE condus de Sorin Grindeanu, au început în România proteste de stradă faţă de intenţiile guvernului de grațiere și de modificare a Codului Penal. În prima zi, în 18 ianuarie, au manifestat în jur de 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București.
În următoarele zile protestele au escaladat, luând amploare în toată România și în diaspora, mai ales după ce Ministrul de Justiţie, Florin Iordache, a anunţat în media, în jurul orei 24:00 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanţelor privind grațierea unor fapte și modificarea Codului Penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 500.000 de manifestanţi au protestat în toată ţara, în ciuda faptului că în aceași zi, mai devreme, guvernul anunţase abrogarea OUG 13/2017 incriminate. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #rezistăm, hashtag cu care mulţi utilizatori de Facebook s-au identificat.
Deși guvernul Sorin Grindeanu a negat în repetate rânduri că au existat proiecte de ordonanţe de urgenţă privind grațierea și amnistierea crimelor comise, au existat puternice zvonuri în mass-media despre intenţia guvernului de a trece aceste acte normative la 18 ianuarie 2017, la doar două săptămâni după ce a fost învestit.
Din moment ce guvernul nu a publicat agenda reuniunii guvernului pentru acea zi, președintele a luat decizia să participe și să prezideze ședinţa, conform Art. 87 din Constituţie. În ciuda încercării iniţiale a prim-ministrului de a bloca participarea presei, președintele a anunțat mass-media că au existat, de fapt, două proiecte de acte normative, un proiect de lege cu privire la graţiere și amnistie, precum și o ordonanţă de urgenţă a guvernului pentru modificarea Codului penal. El a mai anunţat că prim-ministrul l-a asigurat că aceste acte normative nu vor fi transmise fără un proces transparent, care să includă consultarea cu instituţiile judiciare competente, precum și a opiniei publice.
La scurt timp după ședinţa de guvern, Ministerul Justiţiei a publicat ordonanţele pe site-ul său și le-a transmis instituţiilor judiciare relevante pentru consultări. Principalele motive ale guvernului pentru aceste ordonanţe au fost: punere în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale și supraaglomerarea din închisori evitând astfel plata unor amenzi la CEDO.
În urma analizei textelor CSM a dat aviz negativ. La 24 ianuarie, guvernul a adus modificări ordonanţelor și a cerut din nou aviz CSM-ului, trimiţând textele la ora 17:00. CSM a decis să analizeze noua variantă a proiectului de OUG a doua zi la ora 9.00. Totuși, în seara zilei de 24 ianuarie, ministrul justiţiei, Florin Iordache, a anunţat într-o conferinţă de presă adoptarea de către guvern a unui proiect de lege privind graţierea și unul privind modificarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor, dar și o ordonanţă de urgenţă privind modificarea Codurilor penale precizând că primele două proiecte de lege vor merge la Parlament în procedură de urgenţă. Întrebat în legătură cu transparenţa procesului, ordonanţa de modificare a codurilor penale neregăsindu-se pe ordinea de zi a ședinței de guvern, ministrul a susținut că ordinea de zi a fost suplimentată pentru că executivul are acest drept. Ministrul a declarat în legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu: „am stabilit această sumă de 200.000 de lei. Nu dezincriminăm abuzul în serviciu, l-am reglementat mai bine și l-am pus în concordanţă cu decizia CCR”.
După orele 1.00, guvernul a publicat în Monitorul Oficial ordonanţa de urgenţă de modificare a Codurilor penale, urmând ca o parte importantă a acestor modificări să intre în vigoare la 10 zile după publicarea în Monitorul Oficial. Reacții critice au venit imediat din partea sistemului juridic și a societăţii civile.
Sursa: Wikipedia.org
Proteste Anti Graţiere.
2015. Noiembrie.
2015. Noiembrie. Proteste Anti Corupție.
Protestele spontane de stradă din România, numite de către presă Revoluţia Colectiv sau Revoluţia CTRL ALT DEL, au debutat la începutul lunii noiembrie 2015 în București, în urma tragicului incendiu din clubul Colectiv, ca reacţie la modul în care autorităţile acordă licenţele și inspectează localurile publice, extinzându-se apoi la întreaga clasă politică, socotită drept principala vinovată pentru problemele sociale în care se află societatea românească din ultimele decenii.
În ziua de 1 noiembrie 2015, în Piaţa Universităţii din București a fost organizat un marș de comemorare a victimelor incendiului, marș la care au participat 8.000 de persoane; ulterior mulţimea s-a îndreptat către locul tragediei, unde se mai aflau alte 2.000 de persoane venite să aducă un ultim omagiu celor dispăruţi.
Ca urmare a declaraţiei primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone că nu are ce să-și reproșeze, pentru că, din punctul lui de vedere clubul Colectiv funcţiona legal, a fost organizat în ziua de 3 noiembrie 2015, tot în Piaţa Universităţii, un miting pentru demiterea acestuia. Mitingul de la București a început la ora 18:00 și a adunat până în momentul încheierii la ora 1:30 a doua zi 25.000 de persoane. Aceștia au scandat lozinci și au cerut demisia lui Victor Ponta, Gabriel Oprea, dar și lui Cristian Popescu Piedone.
A doua zi, pe 4 noiembrie 2015, la patru zile după incendiul de la clubul Colectiv, Victor Ponta, împreună cu Guvernul României, dar și primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, au demisionat.
În ciuda demisiilor anunţate și a declaraţiei lui Victor Ponta care a spus: „Sper că depunerea mandatului și al guvernului să satisfacă așteptările celor care au protestat”, protestele au continuat și în următoarele zile, extinzându-se și în majoritatea orașelor din ţară, dar și în diaspora, mai întâi la Paris și la Londra, apoi și la Roma, Torino, Milano, Madrid, Copenhaga, Berlin, New York etc. În București au ieșit pe străzi peste 30.000 de oameni, strigând „Peste tot corupţie, nicăieri justiţie”, „Toate partidele, aceeași mizerie”, „Vrem spitale, nu catedrale”, „Colectiv”. S-au cerut alegeri anticipate, dar s-a strigat și împotriva acestei idei – „Vrem dreptate, nu anticipate”. Și în ţară, lumea a ieșit pe străzi în număr mare: peste 4.000 la Constanţa (unde lumea s-a oprit și în faţa restaurantului Beirut, unde au ars într-un incendiu trei tinere), peste 4.000 la Timișoara, peste 3.000 la Cluj, Galaţi, Craiova, Oradea, Sibiu sau Iași. În Bacău au ieșit peste 1.500 de oameni, iar la Buzău și Alba Iulia peste 1.000, fiind înregistrate proteste mai mici și la Ploiești, Focșani, Deva, Arad, Pitești, Târgu Jiu, Brașov, Botoșani, Hârlău, Vaslui, Piatra Neamț, Bârlad, Brăila.
La o săptămână de la începerea protestelor, acestea au scăzut foarte mult în intensitate. Astfel luni 9 noiembrie, în a șaptea zi consecutivă de proteste, în Piața Universităţii din București s-au adunat aproximativ 400 de oameni, care nu au mai scandat și mai mult au discutat între ei.
În 10 noiembrie 2015, la orele 17:00, președintele Klaus Johannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș drept prim-ministru al României, însărcinându-l cu formarea unui guvern de tehnocraţi. În urma acestei decizii, în cea de-a opta zi de la începerea lor, protestele de stradă au încetat.
Sursa: Wikipedia.org
Proteste Anti Corupţie.
2012. Februarie.
2012. Februarie. Proteste Anti A.C.T.A.
ACTA este un acronim pentru Anti-Counterfeiting Trade Agreement sau pe româneşte, Acord comerical de combatere a contrafacerii. Acest acord are ca scop stabilirea unor standarde internaţionale pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. ACTA a fost iniţiată şi este promovată de companii mari care deţin drepturi de proprietate intelectuală. Printre numele mari care se remarcă în spatele A.C.T.A se numără MPAA, Time Warner, Sony, The Walt Disney Company, GlaxoSmithKline şi Pfizer.
Reprezenzanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat, la sfârşitul lui ianuarie 2012, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însă în vigoare fără aproarea Parlamentului European. Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este, potrivit PE, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme.
Din partea României, acordul a fost semnat de un ataşat comercial al ţării noastre de la Tokyo.
Statele semnatare ale ACTA vor trebui să aplice „sancţiuni juridice eficace” în cazul distribuirii, importului, radiodifuzării sau televizării, distribuirii unor opere, interpretări sau fonograme ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor de autor în format electronic au fost eliminate.
Principala critică adusă la adresa ACTA este faptul că a fost negociat în spatele uşilor închise. Nu se ştie la ora actuală cine a redactat textul, iar cei care au avut posibilitatea să-l vadă la început au fost obligaţi să semneze acorduri de confidenţialitate. ACTA include o serie de sancţiuni penale pentru care nu au fost consultaţi reprezentanţi ai societăţii civile sau parlamentari europeni. Nici măcar World Trade Organisation sau World Intellectual Property Organisation nu au fost consultate.
O altă problemă importantă pentru cei care critică ACTA, cum sunt cei de la Anonymous, este faptul că pirateria şi contrafacerea sunt considerate unul şi acelaşi lucru. Comentatorii spun că sunt puşi pe picior de egalitate producătorii de mărfuri contrafăcute din China cu utilizatori care partajează gratuit fişiere în reţea.
ACTA prevede că „pentru a proteja informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic, fiecare parte prevede protecţie juridică corespunzătoare şi sancţiuni juridice eficace împotriva oricărei persoane care săvârşeşte una din următoarele fapte cu ştiinţă şi fără autorizaţie sau, în cazul sancţiunilor civile, având motive întemeiate de a crede că această faptă va determina, va permite, va facilita sau va disimula o încălcare a unui drept de autor sau a unor drepturi conexe: eliminarea sau modificarea oricărei informaţii privind regimul drepturilor în format electronic; distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere, interpretări, execuţii sau fonograme, ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie”.
În data de 11 februarie 2012 au avut loc proteste în București, Timișoara, Ploiești, Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Oradea împotriva adoptării tratatului ACTA.
Pe 4 iulie 2012, Parlamentul European a respins în mod definitiv tratatul ACTA, anulând astfel posibilitatea ca Uniunea Europeană să ratifice acest acord internaţional controversat care, în opinia criticilor săi, ameninţă libertăţile individuale, în special cele legate de internet.
Sursa: Wikipedia.org
Proteste Anti A.C.T.A.
2012. Ianuarie.
2012. Ianuarie. Proteste Anti Putere.
La data de 12 ianuarie 2012 a avut loc în România o serie de proteste de stradă împotriva reformelor sistemului sanitar promovate de Guvernul Boc prin lansare în dezbatere publică a unui proiect de lege a sănătăţii. Primul oraș în care s-a protestat a fost Târgu Mureș. Astfel de manifestaţii au continuat și după 12 ianuarie, în București și în alte 51 orașe din 37 de judeţe.
Unii manifestanţi s-au mobilizat cu ajutorul reţelelor de socializare precum Facebook, cerând demisia președintelui Traian Băsescu și a guvernului Boc. Ca urmare, președintele a cerut Guvernului să retragă proiectul noii legi a sănătăţii din dezbaterea publică. La data de 6 februarie 2012, Emil Boc și-a dat demisia din funcţia de prim-ministru al României, iar Cătălin Predoiu a devenit prim-ministru interimar. În seara aceleiași zile, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu să formeze un nou guvern. O mare parte din aceste proteste a avut caracter politicianist, datorită faptului că mișcarea antiguvernamentală a fost în principal susţinută de Uniunea Social-Liberală (USL), principalul rival politic al PDL-ului; la proteste participând numeroși membri ai partidelor componente USL.
Principalul motiv al manifestaţiilor a fost solidarizarea cu fondatorul Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare și Descarcerare (SMURD), doctorul Raed Arafat, unul dintre criticii liberalizării sistemului medical de urgenţă. El s-a opus proiectului de lege a sănătăţii deoarece acesta prevedea ca operatori privaţi să poată contribui, dacă îndeplinesc anumite standarde, la asigurarea unei părţi a serviciului de urgenţă. Arafat a argumentat că sistemul funcţionează bine și că apariţia unor noi operatori de urgenţă îl va destabiliza.
Proiectul de lege mai prevedea și ca spitalele să poată funcţiona ca societăţi comerciale sau ca fundaţii, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să piardă monopolul și să aibă concurenţă din partea asiguratoriilor privaţi, iar producătorii de medicamente să fie taxaţi suplimentar.
Pe 13 ianuarie la București, mai mulţi manifestanţi s-au adunat în jurul orelor 17:30–18:30 în Piaţa Universităţii, în faţa Teatrului Naţional, pentru susţinerea lui Raed Arafat. În jurul orei 19:00, protestatarii au plecat în marș din piaţă îndreptându-se spre Palatul Cotroceni. Numărul manifestanţilor a crescut, astfel încât în faţa Administraţiei Prezidenţiale s-au adunat circa 2000 de oameni.
A doua zi (în 14 ianuarie), protestele de la București au degenerat în manifestări violente, mai mulţi oameni fiind răniţi. Jandarmeria a strâns cordonul, la care manifestanţii au răspuns aruncând cu pietre, petarde și au vandalizat mai multe amenajări publice și mobilier stradal. Jandarmeria a ripostat folosind gaze lacrimogene.
Pe 15 ianuarie, protestele de la București au devenit din nou violente. Jandarmeria susţine faptul că protestele de sâmbătă seara din București au degenerat odată cu apariţia în Piaţa Universităţii a unor grupuri compacte conduse de lideri ai galeriilor cluburilor de fotbal FC Steaua București și Dinamo București. Printre aceștia au fost identificaţi lideri ai fanilor dinamoviști — Tararache Marius, Bischin Ioan Ţintă Claudiu – și un coordonator al galeriei steliste — Denescu Alexandru Mihai. Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene și tunuri de apă. În acea seară, numărul protestatarilor ajunsese la cifra de 13.000 în întreaga ţară.
Pentru a preveni manifestări violente și în data de 16 ianuarie, jandarmii au organizat filtre pentru cei care doreau să ajungă în Piaţa Universităţii, legitimând și percheziţionând persoanele cu „comportament suspect”. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București a declarat că 10 manifestanţi au fost duși la secţiile de poliţie: unul pentru deţinere de droguri, unul pentru deţinere de baston telescopic și opt pentru deţinere de materiale pirotehnice (torţe și petarde).
Pe 17 ianuarie, protestele au continuat în toată ţara. În Alexandria, judeţul Teleorman, sute de oameni, inclusiv cetăţenii șomeri, pensionari, funcţionarii publici și sindicaliștii au protestat în faţa Casei de Cultură. Lor li s-au alăturat alţi zeci de oameni din Roșiori de Vede care au sosit cu autobuzul. În special, pe lângă demisia lui Băsescu, oamenii au cerut și demisia prefectului judeţului Teleorman, Teodor Nițulescu.
Pe 18 ianuarie, protestele au continuat în toată ţara, dar s-a anunţat și un miting politic USL pentru a doua zi (pe 19).
Pe 19 ianuarie, oameni care au luat parte la protest dar susţin că nu s-au manifestat violent au fost ridicaţi și duși cu dubele către secţiile de poliţie din Capitală. În Piaţa Arcului de Triumf a fost organizat un miting USL, dar aceștia au fost primiţi cu ostilitate de către protestatarii din Piaţa Universităţii, Ludovic Orban, fiind îmbrâncit și huiduit de aceștia.
Mulţi protestatari au scandat împotriva guvernului Boc, dar și contra președintelui Băsescu. Bannerele lor au purtat mesaje de susţinere a sistemului SMURD, existând și mesaje împotriva privatizării.
Până în data de 20 ianuarie, Traian Băsescu, conducătorul statului, nu a făcut nicio declaraţie cu referire la proteste, deși a apărut în public într-o conferinţă de presă în 19 ianuarie. În schimb, o serie de politicieni au făcut declaraţii publice cu privire la proteste.
Ion Iliescu consideră că protestele care au loc în 2012 în Piaţa Universităţii sunt de natură socială, diferite de cele din 1990 care erau de natură politică și s-au desfășurat în același loc, fiind orientate atunci împotriva sa și a comunismului: „E cu totul altceva. E un protest motivat de situaţia grea economică a oamenilor și de efectele acestei guvernări nefericite și mai ales un protest la adresa președintelui”.
Deputatul Iulian Urban (PD-L) a scris în blogul său: „Nu cumva suntem niște viermi care își merită soarta?”, în contextul unei critici la adresa guvernului care a acceptat retragerea proiectului legii sănătăţii. Televiziunea Realitatea TV a pus afirmaţia pe seama Guvernului și a sugerat că ar fi cu referire doar la cei care protestează. După câteva zile, Urban a demisionat din Partidul Democrat Liberal, declarând că „eu sunt singurul vierme din România”, acuzând colegii de partid că l-au scos pe Teodor Baconschi și pe el însuși drept ţapi ispășitori.
Europarlamentarul George Becali (PRM) a spus că: „Eu nu iau niciodată apărarea la un străin în detrimentul unui român” (despre Arafat).
Ministrul de externe, Teodor Baconschi, a scris după protestele violente din prima zi, pe blogul personal, un atac la adresa liderilor Partidului Naţional Liberal, încheind cu afirmaţia că între „reformă, responsabilitate, siguranţă [pe de o parte, și] regres, populism, domnia bâtei, alegerea o va face […] România vrednică, România care muncește, România însetată de viitor, nu mahalaua violentă și ineptă încolonată, ca minerii odinioară, în spatele moștenitorilor Securităţii.” Ministrul a fost revocat din funcţie în 23 ianuarie 2012, după ce primul ministru și-a cerut scuze în faţa Parlamentului pentru ceea ce el a denumit „derapajele și stângăciile verbale ale unor colegi”, publicaţia on-line Hotnews afirmând în titlul știrii sale că Baconschi a jignit manifestanții.
Nu doar guvernul a fost ţinta protestelor, ci și opoziţia. Deputatul Ludovic Orban a mers în Piaţa Universităţii, dar a fost gonit de manifestanţi care scandau „PDL, USL, aceeași mizerie”.
Opoziţia politică (USL) a cerut ca Parlamentul să se reunească într-o sesiune extraordinară pentru discutarea situaţiei politice actuale și consideră că singura soluţie pentru încetarea crizei politice ar fi alegerile anticipate.
În seara de 13 ianuarie, președintele a cerut Guvernului să renunţe la proiectul legii sănătăţii, în urma presiunii opiniei publice, constatând că „sunt mulţi care sunt mulțumiţi de sistemul de sănătate și că reforma nu este dorită de nimeni din sistem, cu excepţia unor medici tineri”.
După doar cinci zile, la 17 ianuarie 2012, doctorul Raed Arafat a fost rechemat în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii. Cu toate că doctorul Raed Arafat a acceptat să revină pe poziţia din minister de unde demisionase, criza nu a fost dezamorsată, protestele au continuat, luând diferite forme.
La data de 6 februarie 2012, Emil Boc și-a dat demisia din funcţia de prim-ministru al României, împreună cu întregul Guvern al României. Premierul demisionar, Emil Boc, a dorit să menţioneze faptul că nu a luat această hotărâre la presiunea străzii. Ministrul Cătălin Predoiu a fost desemnat de președintele Traian Băsescu în funcţia de prim-ministru interimar. În seara aceleiași zile, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu să formeze, cât mai curând, un nou guvern.
Sursa: Wikipedia.org
Proteste Anti Putere.
Trimite Lozinci Fotografiate
Ai fost în stradă ?
Trimite-ne lozincile pe care le-ai fotografiat la protest.
Trimite Lozinci Scandate
Ai fost în stradă ?
Trimite-ne lozincile pe care le-ai auzit scandate la protest.
Au scris despre Lozinci.ro
